În vreme ce timpul…

May 22, 2014

Nicio singurătate nu seamănă cu alta

Filed under: Poezii — Ionuţ Popa @ 8:14 am

Nu vă mai puneți pe masa de operații, oameni buni!
Nu vă mai disecați singuri în lipsa unor doctori ai sufletului,
pe care viața voastră i-a uitat la început de drum.

Nicio singurătate nu seamănă cu alta, se știe,
dar nimeni nu e singur când e singur.

Și tocmai de aceea… și tocmai de aceea spun
că totul trebuie trăit, nu după cum ne taie capul,
ca atunci când, pe masa de operații,
singuri în văzul tuturor celor singuri,
ne punem inima pe tavă
și ne așezăm instrumentele reci
în coșul pieptului din pur amatorism.

Spun că totul trebuie trăit
ca și când am fi aici dintr-o întâmplare deloc tristă
găsindu-ne mai puțin singuri decât Universul
pe care-l macină atâta spațiu și-n gol el strigă după soare
și noi nu-l auzim decât la ani lumină depărtare
și când se stinge-n noi acel ecou,
acel impuls tocit de nerăbdare,
să respirăm ușurați peste particulele lui de singurătate,
fiecare dintre noi în cele patru cămăruțe ale sale,
și-apoi să deschidem ferestrele
și să strigăm spre cer cât ne-or mai ține plămânii
că nicio singurătate nu seamănă cu alta
deși noi suntem… deși noi…. noi

reflexiile unor umbre ce-n soarele-oglindă
se văd alterate de-atâta viață…

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: